duminică, 21 octombrie 2012

OneZoom Tree of Life Explorer



Biologii evoluţionişti visează de mult timp să conceapă o diagramă, sau un arbore al vieţii, care să arate în detaliu modul în care diferite specii au evoluat dintr-un strămoş comun, însă această sarcină s-a dovedit a fi extrem de dificilă, fiind nevoie de metri întregi de hârtie sau de mai multe monitoare laolaltă pentru a putea arăta clar descendenţa speciilor.

Explorarea pomului evolutiv al vieții este la fel de ușoară ca navigarea pe o hartă online, datorită unui nou site web interactiv: http://www.OneZoom.org

16 octombrie 2012: Acum, un cercetător de la Imperial College London a reuşit să depăşească această dificultate, concepând un website interactiv, intitulat OneZoom, care permite utilizatorilor să observe diferitele aspecte ale evoluţiei speciilor cu un simplu click sau cu un zoom.

James Rosindell de la Imperial College şi Luke Harmon, un biolog la Universitatea Idaho, au conceput acest site sub formă de fractal, pentru a evita „paradigma hârtiei” - optimizarea datelor pentru tipărirea lor pe hârtie.

Site-ul este inspirat parţial din Google Earth, astfel că utilizatorii se pot concentra pe oricare parte a arborelui vieţii şi pot folosi funcţia de zoom pentru a vedea grupuri tot mai mici de specii. Pe măsură ce utilizatorii doresc să identifice o singură specie, de exemplu cea a oamenilor, aceştia văd de-a lungul călătoriei virtuale diferitele clase, ordine şi genuri cărora specia aparţine.

„OneZoom oferă o metodă naturală de a explora cantităţi uriaşe de informaţii, precum arborele vieţii”, explică Rosindell. „Este intuitiv, deoarece este similar modului în care explorăm în viaţa reală, apropiindu-ne de obiectele care ne interesează pentru a le vedea în detaliu”, a adăugat cercetătorul.

Momentan, OneZoom arată doar arborele mamiferelor, însă Rosindell afirmă că proiectul se va dezvolta în cursul următorilor ani, urmând să cuprindă toate formele de viaţă.

„După decenii de studiu, oamenii de ştiinţă se află, cel mai probabil, la un an distanţă de elaborarea arborelui complet al vieţii. Ar fi păcat să nu dispunem de un instrument care să ne permită să-l vizualizăm”, afirmă Rosindell.

Explorarea pomului evolutiv al vieții este la fel de ușoară ca navigarea pe o hartă online, datorită acestui nou site web interactiv.

16 octombrie 2012: Manuscrisul OneZoom este publicat în PLoS Biology, prima serie din noua revistă "Cool Tools". Site-ul OneZoom, clipurile video și software-ul merge online.

Joel Cracraft pe OneZoom: "Acest lucru va revoluționa modul în care predăm și înțelegem Arborele Vieții. Este un instrument neprețuit pentru a releva domeniul de aplicare al istoriei vieții."

David Hillis pe OneZoom: "Problema de a vizualiza un copac evolutiv pentru milioane de specii este unul dificil; OneZoom oferă o soluție creativă, care va fi de mare utilitate, mai ales pentru reprezentările web ale Pomului Vieții."

Pentru mai multe informații vă rugăm să vizitați

miercuri, 25 iulie 2012

Descendenţa speciei umane. Schiţe INEDITE care prezintă teoria evoluţiei


Tu ştii cum a evoluat specia umană? La Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" poţi să descoperi chipul hominidelor vizitând o mini expoziţie intitulată "Descendenţa speciei umane – Studii şi schiţe paleoantropologice" realizată de către artist plastic, pasionat paleoantropolog Eduard Constantin Olaru. Expoziţia este organizată în sala Anatomiei omului şi Etnografiei mondiale la etaj şi poate fi vizitată în intervalul 24 iulie – 7 august 2012.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/descendenta-speciei-umane-schite-inedite-care-prezinta-teoria-evolutiei_974677.html#ixzz21dMtpuiD

marți, 24 iulie 2012

De ce consumăm carne: originile lui „Homo friptanicus”


Cercetările arheologice arată că omul a început să aibă o dietă bogată în carne acum aproape 2,5 milioane de ani. Având în vedere că niciuna dintre rudele noastre primate nu ar supravieţui pe un regim bazat pe carne, această capacitate a oamenilor pare destul de bizară – relatează descopera.ro.


Alex Nabaum
Primatele au molari şi stomacuri adaptate la o dietă bazată pe plante, iar în sălbăticie ele au o dietă “vegană”. Unele primate, precum cimpanzeii, consumă pe zi câteva zeci de grame de termite sau alte alimente de origine animală, dar pentru majoritatea maimuţelor regimul bogat în colesterol şi grăsimi nu este unul prielnic.
Primatele din captivitate care au acces la carne şi produse lactate ajung, de multe ori, să aibă simptome neobişnuite, precum o respiraţie şuierătoare, nivelul colesterolului depăşeşte limitele normale, iar arterele le sunt astupate de depozite de grăsime.
Studiile au demonstrat că strămoşii noştri proto-umani consumau carne.
Pentru majoritatea oamenilor, carnea are un gust foarte bun, ea oferă proteine preţioase, fiind plină de calorii, un aspect foarte important pentru momentele în care sursele de hrană au fost precare. Cu toate acestea, primii oameni nu se poate să fi fost scutiţi de suferinţa prin care trec primatele atunci când consumă carne.
Totuşi, de acum câteva milioane de ani, de când oamenii s-au separat de cimpanzei, gena umană apoE a suferit mutaţii de două ori, procese ce ne-au înzestrat cu diferite variante ale genei. Prima mutaţie s-a produs cu mult înainte ca oamenii de înveţe să controleze focul, acum 500.000 de ani, şi ea a avut rolul de a stimula performanţa celulelor sangvine care atacă microbii, precum cei din carnea crudă.
De asemenea, această mutaţie protejează împotriva inflamaţiilor cronice. Deşi această versiunea a apoE a făcut ca pe termen scurt viaţa noastră să devină mai bună, pe termen lung viaţa a început să fie supusă mai multor riscuri. ApoE ne-a permis să mâncăm mai multă carne, dar acest proces ne-a afectat treptat arterele.
Cea de-a doua mutaţie a apărut acum 226.000 ani şi ne-a ajutat să ardem grăsimile şi să îndepărtăm colesterolul din sânge. Mai mult, mutaţia a făcut ca celulele să se menţină în formă şi ca densitatea oaselor să crească, ele devenind mai solide.
În acelaşi timp, este foarte posibil ca apoE să ne fi stimulat creierele.
Pentru a funcţiona corect, celulele cerebrale au nevoie de a-şi îmbrăca axonii cu un strat de mielină, strat care acţionează drept izolaţie şi care ajută semnalele cerebrale să călătorească mai rapid.
Colesterolul este un component important al mielinei, iar varianta genei apoE ajută la distribuirea colesterolului pentru creier şi previne deteriorarea mielinei.Cu alte cuvinte, posibilitatea de a consuma carne ne-a adus atât dezavantaje pe termen lung, cât şi beneficii secundare.

Sursa: The Wall Street Journal

joi, 3 mai 2012

La noi în țară, teoria evoluției a avut numeroși susținători printre care s-a numărat și Emil Racoviță.

Biologul, speologul, exploratorul Emil Racoviţă s-a născut la Iaşi, în 1868 Și-a început educația la Iași, ca elev al lui Ion Creangă și mai târziu, al lui Grigore Cobălcescu. Părinţii ar fi dorit să-l vadă magistrat şi de aceea a obţinut la Paris licenţa în drept (1889), dar a dat urmare şi vocaţiei sale fundamentale, devenind în 1891 licenţiat în ştiinţe naturale al Sorbonei, apoi susţinîndu-şi în 1896 doctoratul şi studiind totodată cursurile Şcolii de Antropologie.

Intre 1897 şi 1899, ia parte, ca naturalist, la cea dintîi expediţie cu nava „Belgica”, care a iernat în gheţurile Antarcticii, efectuînd cercetări ample, elaborînd importante studii privitoare la faună şi devenind cel mai competent specialist în studiul balenelor. După întoarcerea sa, îşi continuă cercetările asupra animalelor marine, dar totodată publică, în 1907, studiul „Essai sur les problemes biospeologiques”, considerat de specialişti ca „actul de naştere" şi „manifestul” noii ştiinţe create de el: biospeologia — el întreprinzînd apoi cercetări speologice în numeroase ţări. 

Gîndirea sa biologică a fost sintetizată într-o concepţie evoluţionistă unitară şi originală, în care factorii de mediu joacă rolul principal. Filosof al ştiinţei, materialist în esenţă, încrezător în puterea ştiinţei, Racoviţă scria: „Pe scara fără sfîrşit a vremurilor, încet-încet trudeşte omenirea, cînd trasă în jos spre întuneric de superstiţiile ignoranţei, cînd trasă în sus spre lumină de adevărurile ştiinţei... A şti sau a nu şti, aceasta e întrebarea! A şti înseamnă pentru omenire: organizare temeinică, activitate raţională, cooperare, solidaritate, evoluţie paşnică. A şti înseamnă pentru om: a-ţi trăi timpul de a fi cu mulţumire şi a aştepta clipa de a nu fi cu seninătate." 

Recomandări lectură:


Quiz - Charles Darwin


Get Your Own Quiz!, More Quizzes